Sunt răzvrătite frunzele în seara asta ca stările mele înnegrite de-îngheț.
Mă dispar într-o încleștare dureroasă de nedragoste.
Zmulgere de aripi îmi șoptește-o statuie de piatră…spune-i zmulgere.
E durerea rămânerii când te rupi din mine.
Mă dor cioturile de suflet, mă dor urletele lor.
Noaptea, mai ales noaptea când mă prefaci în piatra.

Foto: Mihaela Bunea